Tag Archives: empatie

Conexiuni – Diana

by

connections1

De multe ori suntem copleșiți de experiențele prin care trecem, ne simțim singuri și neajutorați sau avem nevoie să împărtășim cu cineva micile bucurii. Alteori ne grăbim să îi judecăm pe cei din jurul nostru fără să îi înțelegem cu adevărat.

Conexiuni  este un exercițiu de introspecție, de sinceritate, de a alege să-ți arăți vulnerabilitatea în fața celorlalți.

Un exercițiu prin care sper să îți pot arăta că empatia este marea noastră putere de a simți alături de ceilalați, de a crea relații semnificative și de a aduce schimbări pozitive în propria viață și a celor de lângă noi.

Conexiuni este un proiect despre tine și despre mine, despre experiențele care ne apropie, despre a ajunge să privim prin ochii altcuiva și să simțim prin inima altcuiva.

 *

We often tend to feel overwhelmed by our experiences, to feel alone and helpless, or in need of sharing with someone the little things that bring us joy. Other times we rush in judging others without truly knowing them.

Connections is an exercise of introspection and sincerity, a way of showing your vulnerability to others. An exercise through which I hope I can show you that empathy is our great power to feel with one another, to create meaningful relationships and to bring positive change in both our lives and the others.

Connections is a project about you and me, about the experiences that bring us closer, about getting to see through a stranger’s eyes and getting to feel through someone else’s heart.

*

Inventai povești când erai mică ? Despre ce erau?

Mi se părea frecvent că văd lucruri pe care nimeni altcineva nu le repera. Cu atât mai mult cu cât mi se întâmplau când nu era nimeni cunoscut cu mine. De exemplu, ai mei își aduc aminte și acum despre convingerea mea că într-o zi, când m-am dus să cumpăr pâine, l-am întâlnit pe Kevin Costner la coadă.  

Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie?

Sunt așaaa de multe! Părinții și sora mea mi-au fost super-eroi în copilărie, deci trebuie să aleg câte o cea mai frumoasă amintire pentru fiecare dintre ei. O să spun despre plimbările cu tata prin parcul cățeilor, de când aveam vreo 7-8 ani, despre rarele, dar mi-nu-na-te-le momente în care sora mea, mai mare cu 5 ani decât mine, ceda în fața miorlăiturilor mele și accepta să ne jucăm cu păpușile, despre picnicurile fabulos de gustoase și simple puse la cale de mama în zilele în care ieșeam cu toții la ștrandul din cartier. Și sunt doar câteva! 🙂

Povestește-mi despre o persoană care ți-a schimbat sau influențat viața.

Probabil că sună foarte “Sex and the City”-ish, dar aici trebuie să scriu despre prietenele mele, cele mai frumoase, smart in a snappy way, independente și badass tipe de vârsta mea pe care le cunosc. Aș fi un om mai mic, cu ceva mai puține modele și cu amintiri ceva mai nefericite dacă nu le-aș fi cunoscut.  

Ce ai învățat din relațiile de până acum?

Ca om sensibil până la paranoia, mi-am dezvoltat în timp mecanisme ciudate de protecție care mă fac să par în fața ochilor neavizați ai celor care mă intimidează perpetuu ironică, ba poate chiar rece. Încerc, deci, să reînvăț că să îmi arăt vulnerabilitatea este, de fapt, un gest de curaj și că e bine să îmi tremure vocea, e bine să îmi vină să plâng, e bine să zâmbesc brusc și să mă entuziasmez, e bine să mă arăt. 🙂

A făcut vreodată un străin ceva frumos pentru tine?

Se întâmplă uneori, da. De la vreun controlor care m-a lăsat odată să scap de amendă pentru că în aiurimea mea uitasem să bipăi cardul, la flori primite pe stradă din senin și la doamna din autobuz care mi-a spus că port o rochie la fel de frumoasă ca cele pe care le avea ea în tinerețe. 🙂

Dar tu pentru un străin?

Zilele trecute am îndrăznit să îi spun unei doamne necunoscute, care se apropia grațios de 70 de ani, că este foarte frumoasă și că are ochii cei mai blânzi pe care i-am văzut până acum.

În ce moment te-ai simțit cel mai singură?

Aici trebuie să fie clasicul moment în care te simți pe marginea prăpastiei. Sună dramatic, dar na, așa era. Cu atât mai mult cu cât eram înconjurată de oameni care mă încurajau să mă descarc și chiar vorbeam foarte mult despre tot ce mi se întâmpla. Totuși, sentimentul ăla de singurătate pură a tot stat cu mine o vreme.

Diana, 28 ani

*Dacă vrei să faci parte din acest proiect, trimite-mi răspunsurile la întrebarile de mai sus aici sau pe mail (ioana1005@gmail.com)*

Did you use to invent stories when you were a little girl? What were they about?

I often thought i’ve seen things no one else would notice, moreover since they all took place when no one i knew was there to see them with me For example, my parents still remember how certain i was about the day i went to buy some bread and i saw Kevin Costner waiting in the queue.  

What’s the most beautiful memory from your childhood?

There are so many! My parents and my sister were my childhood superheroes, so i must pick one  memory for each of them. I’ll have to mention then the walks my dad and my 8 year old self used to have in the dog park, the not so often but lovely moments when my sister, who was 5 years older than me, would cave in to my pleadings and play with me and my dolls, and the most delicious picnics my mother used to plan at the neighbourhood’s pool. And those are just a few.  

Tell me about a person who changed or influenced your life

This will probably sound very “Sex and the City” like but i’ll have to mention my friends – the most beautiful, snappy in a smart way, independent and badass chicks i know. I’d be a smaller person, with fewer models and less happy memories if i wouldn’t have met them.

What did you learn from your past relationships?

As a highly sensitive and almost paranoid person, i developed some weird self defense mechanisms that made me look very ironic and cold to people who didn’t know me or who intimidated me. So i try to relearn that showing my vulnerability is actually an act of courage and it’s ok if my voice trembles or if i feel like crying. I’ve also learnt that smiling, getting excited and showing myself is good 🙂

Did a stranger do something nice for you?

It happened sometimes, yes. There were traffic controllers who didn’t give me a ticket when my head was too deep in the clouds and i  forgot to scan my ticket, random people who offered me flowers on the street and a lady in a bus who told me i was wearing a dress just as beautiful as she used to wear when she was younger :).

Did you do something nice for a stranger?

A couple of days ago i told a woman who was almost 70 years old that she was very beautiful and she had the gentlest eyes i’ve ever seen.

When in your life did you feel most alone?

This must be the classical moment when you feel close to the abyss. It sounds dramatic, but this was how i felt. Even more so when i was surrounded by people who encouraged me to talk and let everything out and i did talk about everything that happened to me. Nonetheless, that awful feeling stayed with me for a while.

Diana, 28 years old

*If you want to be part of this project send me your answers here or drop me a line at ioana1005@gmail.com*